JAMU MARE


1343- Localitatea Jamu Mare este atestata documentar sub numele de "villa Zamer"

1370 -apartinea de districtul  Caras si se numea Suma

1660 -  apare ca important centru românesc prosper, cu preot ortodox si cnezi romani

1690-1700 - se numeşte Seham si apare cu 67 de case.

La sfarsitul secolului XVII odată cu noua ofensiva habsburgica in Balcani si dupa repetate infrangeri suferite in razboiul cu austriecii, turcii au luat o serie de masuri menite a preintampina razvratirea populatiei crestine .

1718 -Prin pacea de la Passarowitz  se consfinteste trecerea Banatului intreg in stapanirea Imperiului Habsburgic. Jamu Mare apartinea de districtul  Varset din care mai faceu parte si  Clopodia si Surducu Mare . Vechea nobilime maghiara si romana a plecat din Banat odata cu caderea lui sub turci, iar spahii turci au parasit provincia, atunci cand habsburgi au ocupat Banatul - au fost premise care au ajutat la realizarea dezideratelor mercantile bazate pe o politică economica de stat, dirijata si puternic centralizata, łaranimea banateana avea obligati feudale si statale numai fata de imparat, astfel ca situatia iobagilor autohtoni era mult mai buna, decat in celelalte provincii unde domnea bunul plac al feudalilor.

1716-1718 Distrugatoarele campanii militare austro-turce nu au nimicit stravechea asezare Jamu Mare, al carei istoric poate fi urmarit pe baze documentare incepand cu secolul al XIV-lea.

1718  Banatul este declarat proprietate a Curtii habsburgice, iar Jamu Mare devine bun cameral, situatie care se va mentine pana in anul 1824.

1723-1725 Comuna Scham (Jamu Mare)  figureaza pe aceasta harta la est de valul roman, invecinandu-se la nord-est cu asezarea Klopodie (Clopodia), la sud-est cu Zounasch (Latunas), iar la sud cu Vel: Srediste (Veliko Središtje Sredistea Mare). La vest de Jamu Mare, dincolo de valul roman, spre sud, se afla satul Czamm (Jamu Mic, Mali Zam, azi în Serbia), iar spre nord asezarea Berman (Gherman).

1727  Aici îsi avea sediul un obercnez, 

 1730 - 1740 - O epidemie de ciuma a decimat populatia datorat de distrugerile raboiului turco-austriac din 1737-1739.

1741  Oficiului Administrativ al Districtului Varset raporta ca ,,desi toti locuitorii din Gross-Zsamm sunt acum sanatosi, totusi hotarele localitătii sunt in continuare pazite cu strasnicie".

 1743  O conscriptie a localitatilor banatene, ne ofera primele date cu privire la etnia locuitorilor din Jamu Mare si ca erau locuite pe atunci de romani.

 1761  Jamu Mare a cunoscut o deosebita dezvoltare, ceea ce explica faptul ca aici isi avea resedinta cercul Jam al districtului Varset .Acestui cerc asa cum reiese din datele inscrise pe harta oficiala austriaca din 1761 îi apartineau 20 de localitati. Jamu Mare, ca şi toate celelalte asezari din jurul sau erau potrivit evidentelor austriece ,,localitati de credinta veche si romanesti"

1769-1772  Jamu Mare figureaza ca sat constituit din 349 de familii si cu 9.687 iug. teren si figureaza sub denumirea de Gros Scham.  

1778-1779 După incorporarea Banatului la Ungaria si reorganizarea politicomilitara a provinciei, Jamu Mare a apartinut comitatului Timis, vechiul district Varset si cercurile sale administrative desfiintandu-se. Comuna a continuat insa si dupa acest eveniment sa fie domeniu al Coroanei habsburgice de Austria.

1783 Jamu Mare figureaza cu numele de Gros-Csam, aflandu-se la granita estica a comitatului Timis.

1786  Comuna este amintita cu denumirea de Gross Cscham.

1786-1787 La distanta de numai 4 km de Jamu Mare, pe malul paraului Rudar, s-a intemeiat cu colonisti germani o comuna care a primit numele de Freudenthal, adica ,,Valea Bucuriei", asezare care a apartinut de notariatul din Jamu Mare.

1787  Primul val de colonizare cu populatie germana. In  nouă asezare Freudenthal  erau gata construite 152 de case, si apare primul val de colonizare cu 30 de familii germane.  

1788 Al doilea val de colonizare cu populatie germana ocupandu-se diferenta pana la 152 de case nou construite.

1788 Figureaza atat Gross Scham (Jamul Romanesc) cat si Freudenthal (colonia germana) .

1791  Romanii de aici au fost stramutati pe zona de granita pentru a face loc pe viitor unui al treilea val de colonizare cu populatie germana,

 1807 Al treilea val de colonizare cu populatie germana veniti din Torontal .

 1807 O delegatie romaneasca a comunei se adreseaza comandamentului Regimentului de granita German-Banatean, cerand dreptul de a se stabili in zona militarizata aflata sub jurisdictia acestuia. Romanii au fost mutati la sud-vest de Alibunar, in viitorul sat Petrovasela.Un numar de 121 de familii de romani, formate din 774 suflete, solicitau aprobarea de a se aseza in teritoriul de granita. Averea personala a acestora consta din 401 boi, 293 cai, 309 vaci, 7.778 oi, 1.252 porci şi 141 capre.

1808 Dr. Samu Borovsky  arata ,,in Freudenthal au fost colonizati in timp de 22 de ani 397 de colonisti, din care 148 au decedat, 76 au sters-o, 30 au fost predati (returnati), unul insa ,,schimbat"..

1809 Locuitorii germani ai comunei Freudenthal s-au mutat in primăvara anului 1809 la Jamu Mare, ocupand casele parasite de romani.

1811 Jamu Mare poarta denumirea de Nagy-Zsam de ,,comuna clasaIi". Structura etnica a acesteia insa a suferit modificari; romanii au fost inlocuiti cu germani, Jamu Mare devenind din  comuna romaneasca o localitate cu populatie majoritar germana. In colonia din Freudenthal era pamantul prost, care, in ciuda tuturor eforturilor colonistilor, in general foarte harnici, nu au putut fi facut roditor. In urma plangerilor repetate ale oamenilor - ne spune mai departe administratia camerala ,,s-a indurat in sfarsit de ei si, intrucat satul Jamu Mare situat in apropiere era doar slab gospodarit, nationalisti de acolo au fost colonizati in alta parte, iar cei din Freudenthal au fost lasati sa se mute acolo in anul 1809".

1820  Mai existau aici doar 67 de romani iar in 1852, conform Sematismului romano-catolic al diecezei Cenadului din acel an, in localitate se gaseau 147 locuitori ortodocsi, care - se spune in document- vorbeau cu totii ,,limba daco- romana ,,

1893 Teritoriul coloniei Freudenthal a fost incorporat in actuala comuna.

 

...Imaginile de mai sus sunt dupa Picturiile lui Stefan Jager.
Stefan Jager, supranumit si "Pictorul svab", s-a născut la Cenei, în 1877, si a murit la Jimbolia in 1962. Este recunoscut pentru opera complexa dedicata germanilor din Banat.


Creați un site gratuit! Acest site a fost realizat cu Webnode. Creați-vă propriul site gratuit chiar azi! Începeți